joi, 3 aprilie 2008

Good Morning?

Regăsind prin buzunarele hainelor nişte căşti date dispărute, foarte bune, care izolează orice zgomot (în special lătratul câinilor dintre blocuri), am început să ascult muzică înainte să trec în tărâmul viselor.

O singură chestie nu prea îmi reuşeşte… Să opresc dihania de mp3 player atunci când îl simt pe Moş Ene, in stil pervers, pe la gene sa tragă de ele…

Aceasta a fost una din serile în care s-a întâmplat fix acest lucru… am adormit ca bovina iar probabil într-un gest reflex am dat să opresc “lăutarii” dar butonul de play/stop este atât de mic şi de aproape de cel de înregistrare, ca reportofon, încât va este logic că am nimerit înregistrarea…

Spaţiu în memoria player-ului era pentru câteva ore de înregistrare, aşa că a înregistrat tot ce era mai bun. Când dispozitivul minune ajunge la final (aproximativ 4 ore), no more space, el are funcţia de a reda, după un timp, ce a înregistrat.

Cum dormeam eu liniştit, dar mai mult treaz, cu dopurile (căştile) in urechi, aud un sforăit destul de fin la început iar pe măsura ce avansam în timp, sforăitul prindea contur. Pentru puţin timp, cel care sforăia, ia o pauză… Moment în care aţipesc puţin. Nu trec 10 minute si se aude un grohăit ca în filmele de groază, alea mai reuşite, cred că mi-a sărit somnul instant pentru că eram in capul patului cu pătura trasă până la nivelul ochilor şi cred ca rula ceva adrenalină prin mine că prea mă ţineam bine de marginea patului…

Primul gând a fost să strig la Madre (adică a mea mamă), nu să vină să mă protejeze ci să o lase mai uşor cu “efectele speciale”, ştiind că ea le rupe pe sforăit. Ţeapă, analizând cu atenţie tonalitatea, realizez că nu era ea, sforaitul ei este mai ladylike, precum un turbodisel. Era momentul perfect pentru a intra în panica… Cine dracu sforăie aşa?!

Aş fi stat mult şi bine cu neuronii scurtcircuitaţi dacă nu vedeam din greşeală ecranul mp3-ului, care forja la greu cu ce înregistrase, în timp ce eu eram inconştient. Prima reacţie a fost sa dau cu el de pământ dar o curiozitate sinistră m-a determinat să ascult şi restul “melodiei”. După aproximativ un minut de ascultat cu gura căscată, sunete scoase precum din evacuarea de carbon a unui Ducati, am zis uimit: “Asta sunt eu?!” … şi poc cu degetul pe delete, ca să şterg orice dovadă!

Per total… a fost o experienţă educativă dar şi traumatizantă în acelaşi timp. Pentru cine are aceasta oportunitate, de a se înregistra în timp ce doarme, mai ales cei care se mai şi pun la vorba, poate fi interesant.

Or not… Ignorance is bless!!!

PS: Una din tehnici am intes ca este de a nu mai dormi pe spate.. Iata si solutia :)

11 comentarii:

E spunea...

Imi place foarte mult cum scrii...plin de originalitate!!
Si eu am obiceiul sa adorm cu castile mp3-ului......si ma trezesc cu bateriile consumate si castile undeva in jurul gatului:D:D:D:D!!!

Renata spunea...

tare faza, daca eram surioara ta cred ca ma distram pe net cu prietenii folosind inregistrarea. Trimiteam poate si un CD pentru Megastar....
mai stii cum se nasc vedetele :-P

Anonim spunea...

As putea acum sa iti spun: ce tie nu iti place, altuia nu ii face! Asa ca de acum in colo sa nu te prind ca dormi cu noi in camera la excursiile moto, nu de alta, nu ca am vrea sa dormim, dar ne deveii potential concurent, iar concurenta e mare!
Ravenitza

Alex spunea...

Tare blogu unchiu-le!Un 10 de la nepotu!

niko spunea...

=)) =)) am intrat din curiozitate sa vad ce ai mai scris si nu m-am mai putut opri din ras...cred ca am mai spus-o : scrii intr-un mare fel...
abia astept urmatoarele intamplari:D

Anonim spunea...

=)) super tare intamplarea :))
Dar sper ca piciorul din poza nu e al tau :))

garga spunea...

Acum intelegi ce am suportat... (atatia ani)!

rusoaica spunea...

Foarte interesantă experiența ta, chiar ma faci curioasă în a o savura pe propria-mi persoana! Deși nu cu un mp3, nu cu o pereche de căști și nu în ale sforăitului, cred că am trăit și eu ceva similar :)))

Luciana spunea...

Nu ma pot opri din ras! =)))

Andrei A spunea...

Si eu ma gindeam sa ma inregistrez in timp ce dorm. Nu de alta, dar zice lumea ca vorbesc sprin somn. Cu ocazia asta poate aflu si eu niste secrete despre mine insumi :D

Daniela Bojincă - Pishky spunea...

Am râs cu lacrimi citindu-ți articolul! Pe lângă experiența asta a ta, îmi place maxim cum scrii! :))

P.S. Cunosc pe cineva care sforăie când nu doarme pe spate =)).